COLONDRAIN

Colondrain, supliment alimentar biologic activ, este un preparat pe bază de Triphala, un preparat pe bază de plante din medicina ayurvedică indiană recunoscut și validat de numeroase studii științifice și compus din combinația de extracte din trei specii de plante: Emblica officinalis (Euphorbiaceae), Terminalia bellerica (Combretaceae) și Terminalia chebula (Combretaceae). Formula este îmbunătățită cu extract de anghinare. Colondrain este util în toate cazurile de aport alimentar redus sau de nevoie crescută de componente utile pentru a îmbunătăți sănătatea gastrointestinală și pentru a promova o digestie, absorbție, eliminare și întinerire eficiente.

O capsulă de Colondrain este capabilă să furnizeze 750 mg de extract de Triphala și 150 mg de extract de anghinare. Formula deosebit de echilibrată pare să joace un rol pozitiv în echilibrul psihic și fizic, cu plante cu activitate dovedită și de mare tradiție, precum Triphala și Anghinarea, sub formă de extracte, pentru a îmbunătăți sănătatea intestinală și pentru a ajuta în caz de constipație, dureri abdominale, hiperaciditate și meteorism, stimulând bacteriile intestinale benefice și protejând ficatul. Favorizează digestia și asimilarea și reduce semnificativ colesterolul și grăsimea corporală.

Stilul alimentar modern, occidental, poate duce la un dezechilibru între o încărcătură calorică crescută și un aport redus de nutrienți necesari pentru ca organismul să funcționeze corect. Alimentele și băuturile cu un farmec gustativ indubitabil sunt adesea bogate în calorii, dar sărace în nutrienți. Consumul de alimente extrem de rafinate, cum ar fi alimentele bogate în drojdii, majoritatea cerealelor decojite, băuturile zaharoase și alcoolice (în special berea), alimentele afumate sau cele bogate în conservanți determină proliferarea bacteriilor intestinale patogene și a drojdiilor care favorizează apariția inflamației colonului (colită) și a inflamației primei părți a intestinului (enterită). Simptomele tipice includ: încetinirea proceselor digestive, balonare și flatulență, eructații, dureri și crampe intestinale, perioade alternante de constipație și diaree, pierderea greutății corporale.

Triphala este un preparat tradițional pe bază de plante menționat în vechile texte ayurvedice indiene, este un cuvânt în sanscrită și înseamnă “”trei fructe””, fiecare dintre ele având deja proprietăți fabuloase în mod individual, dar care, atunci când sunt combinate, capătă o forță exponențială și caracteristici vindecătoare: Amalaki, Haritaki și Bibhitaki. Formula își găsește utilizarea în curățarea colonului și este folosită de ani de zile pentru a elimina materiile fecale din organism, prevenind formarea de toxine, în special Triphala inhibă Candida intestinală și bacteriile dăunătoare din organism și favorizează motilitatea intestinală. Ajută la stimularea fluxului de bilă și la contracția mușchilor netezi intestinali care generează peristaltismul, favorizând astfel evacuarea intestinală și prevenind meteorismul2.

Acest remediu a fost potențat cu extract bioactiv de anghinare bogat în polifenoli și care exercită o acțiune de curățare a ficatului, favorizând producția de bilă. Purificarea ficatului stimulează o ameliorare a întregii stări de sănătate, îmbunătățind funcțiile de digestie și buna funcționare a intestinului.

Triphala este compusă din extracte de fructe din speciile de plante Emblica officinalis (Amalaki), Terminalia bellerica (Bibhitaki) și Terminalia chebula (Haritaki), amestecate în proporții egale, conform preparatului folosit de secole de medicina tradițională indiană pentru curățarea și detoxifierea intestinală. Cele trei plante au numeroase proprietăți biologice, cum ar fi: ajută organismul să elimine toxinele, întărește și stimulează acțiunea ficatului, ajută la buna funcționalitate și la motilitatea intestinală prin ameliorarea constipației și reducerea meteorismului. Evident, în combinație, ele joacă o acțiune sinergică îmbunătățind exponențial potențialul terapeutic.

Principalii constituenți ai Triphala sunt taninurile, derivați ai acidului galic și elagic și acidul chebulinic, pentru acești compuși sunt raportate activități nuemerice 3-5. Triphala conține și alți compuși bioactivi, cum ar fi flavonoide (quercetină și luteolină), saponine, antrachinone, aminoacizi, acizi grași și polizaharide4. Acești compuși sunt responsabili în mod sinergic de efectele pozitive ale Triphala asupra intestinului și de acțiunea sa hepatoprotectoare. Polifenolii din Triphala, cum ar fi acidul chebulinic, sunt transformați de microbiota intestinală umană în metaboliți bioactivi capabili să prevină leziunile oxidative2. Triphala are o acțiune laxativă ușoară și fiziologică emolientă și lubrifiantă datorită prezenței antrochinonelor care contribuie la stimularea secreției biliare și a peristaltismului, în timp ce aspectul nutrițional se datorează în mod esențial conținutului ridicat de vitamina C din Amalaki, care reprezintă cea mai concentrată și biodisponibilă sursă de vitamina C din regnul vegetal.

Anghinare. Anghinarea este considerată un aliment funcțional datorită conținutului său ridicat în compuși fenolici și inulină. Principalii compuși sunt acizii cafeoilchinici (acidul clorogenic și acidul 1,5-dicaffeoilchinic). O altă clasă importantă de compuși naturali sunt glicozidele flavonice, inclusiv luteolina-7-O-rutinoside și apigenina-7-O-glucozidă. Anghinarea este utilizată de mii de ani în medicina populară împotriva afecțiunilor ficatului și ale vezicii biliare, iar extractele din frunze sunt folosite ca agenți hepatoprotectori, coleretici și hipolipemianți6. Activitatea benefică și terapeutică poate fi atribuită în principal prezenței acizilor cafeoilchinici și a flavonelor.

Pentru prima dată este propus și comercializat un preparat bazat pe această combinație de plante și ingrediente active.

Anghinare

Extractul de bractee de anghinare este util împotriva afecțiunilor ficatului și ale vezicii biliare și ca agent hepatoprotector, coleretic și hipolipemiant. Activitatea benefică și terapeutică este atribuită, în principal, prezenței acizilor cafeoilchinici și a flavonelor. În plus, bractee de anghinare sunt o sursă importantă de inulină (18-36% din substanța uscată), un polizaharid pe bază de fructoză cu proprietăți prebiotice specifice. Mai multe studii sugerează că efectul hepatoprotector al extractelor de anghinare se datorează activității antioxidante a acestora 7-8. Extractele din frunze de anghinare au demonstrat o acțiune antioxidantă împotriva stresului oxidativ indus de hidroperoxid pe hepatocite de șobolan cultivate, pe celule de hepatom uman HepG28 și pe leucocite umane10.

Triphala

Sănătate gastrointestinală. Sănătatea gastrointestinală reprezintă poate cea mai cunoscută țintă a Triphala.Studiile in vivo au arătat că extractele de Triphala previn diareea11 și induc efecte enteroprotectoare atât prin creșterea funcției vilozităților intestinale, cât și a nivelului de glutation și de fosfolipide12.În alte studii la șobolani, Triphala a exercitat un efect gastroprotector asupra ulcerului indus de stres 13.Un studiu clinic a evaluat utilizarea Triphala la pacienții cu tulburări gastrointestinale, autorii raportând că tratamentul a redus constipația, mucusul, durerile abdominale, hiperaciditatea și flatulența, îmbunătățind frecvența, randamentul și consistența scaunelor14.Triphala a redus, de asemenea, colita la un model de șoarece, efect atribuit potențialului său antioxidant ridicat 15.

Potențialul antibeogenic al Triphala. Mai multe studii au demonstrat potențialul Triphala ca agent terapeutic pentru pierderea în greutate și reducerea grăsimii corporale. Într-un studiu in vivo, Triphala a fost administrată timp de 10 săptămâni la șoareci obezi induși in dietă16. Tratamentul cu Triphala a redus procentul de grăsime corporală și greutatea corporală. Triphala a redus, de asemenea, colesterolul total, trigliceridele și lipoproteinele cu densitate scăzută în grupul experimental în comparație cu grupul de control. Într-un studiu clinic de 12 săptămâni, dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo, subiecții tratați cu Triphala au pierdut 5 kg în comparație cu grupul de control cu placebo 17. Subiecții tratați au prezentat, de asemenea, reduceri ale glicemiei la post și ale nivelului de insulină serică în comparație cu subiecții de control.

• Curăță și elimină toxinele din colon
• Reglează intestinele
• Favorizează pierderea în greutate și lipoliza
• Reduce colesterolul
• Reduce tensiunea arterială
• Îmbunătățește funcția hepatică
• Reduce degradarea oaselor și a cartilajelor
• Imunomodulator
• Laxativ fiziologic ușor
• Acțiune hipoglicemiantă

1. Zunder, T., Huber, R., Sander, A., Daschner, F., & Frank, U. (2002). The pathogenetic significance of intestinal Candida colonization–a systematic review from an interdisciplinary and environmental medical point of view.International journal of hygiene and environmental health, 205(4), 257-268.
2. Olennikov, D., Kashchenko, N., & Chirikova, N. (2015). In vitro bio accessibility, human gut microbiota metabolites and hepato protective potential of chebulic ellagitannins: A case of Padma Hepaten® formulation.Nutrients, 7(10), 8456-8477
3. Lu, K., Chakroborty, D., Sarkar, C., Lu, T., Xie, Z., Liu, Z., & Basu, S. (2012). Triphala and its active constituent chebulinic acid are natural inhibitors of vascular endothelial growth factor-a mediated angiogenesis.PLoS One, 7(8), e43934.
4. Belapurkar, P., Goyal, P., & Tiwari-Barua, P. (2014). Immunomodulatory effects of Triphala and its individual constituents: a review.Indian journal of pharmaceutical sciences, 76(6), 467.
5. Lee, H. S., Won, N. H., Kim, K. H., Lee, H., Jun, W., & Lee, K. W. (2005). Antioxidant effects of aqueous extract of Terminalia chebula in vivo and in vitro.Biological and Pharmaceutical Bulletin, 28(9), 1639-1644.
6. Panahi, Y., Kianpour, P., Mohtashami, R., Atkin, S. L., Butler, A. E., Jafari, R., … &Sahebkar, A. (2018). Efficacy of artichoke leaf extract in non‐alcoholic fatty liver disease: A pilot double‐blind randomized controlled trial.Phytotherapy research, 32(7), 1382-1387.
7. Pagano, I., Piccinelli, A. L., Celano, R., Campone, L., Gazzerro, P., De Falco, E., & Rastrelli, L. (2016). Chemical profile and cellular antioxidant activity of artichoke by-products.Food&function, 7(12), 4841-4850.
8. Miccadei, S., Di Venere, D., Cardinali, A., Romano, F., Durazzo, A., Foddai, M. S., … & Maiani, G. (2008). Antioxidative and apoptotic properties of polyphenolic extracts from edible part of artichoke (Cynara scolymus L.) on cultured rat hepatocytes and on human hepatoma cells.Nutrition and cancer, 60(2), 276-283.
9. Gebhardt, R., &Fausel, M. (1997). Antioxidant and hepatoprotective effects of artichoke extracts and constituents in cultured rat hepatocytes.Toxicology in vitro, 11(5), 669-672.
10. Pérez-García, F., Adzet, T., & Cañigueral, S. (2000). Activity of artichoke leaf extract on reactive oxygen species in human leukocytes.Free Radical Research, 33(5), 661-665.
11. Biradar, Y. S., Singh, R., Sharma, K., Dhalwal, K., Bodhankar, S. L., & Khandelwal, K. R. (2008). Evaluation of anti-diarrhoeal property and acute toxicity of Triphala Mashi, an Ayurvedic formulation.Journal of herbal pharmacotherapy, 7 (3-4), 203-212.
12. Nariya, M., Shukla, V., Jain, S., & Ravishankar, B. (2009). Comparison of enteroprotective efficacy of Triphala formulations (Indian Herba lDrug) on methotrexate‐induced small intestinal damage in rats.Phytotherapy Research: An International Journal Devoted to Pharmacological and Toxicological Evaluation of Natural Product Derivatives, 23(8), 1092-1098.
13. Nariya, M. B., Shukla, V. J., Ravishankar, B., & ain, S. M. (2011). Comparison of gastroprotective effects of Triphala formulations on stress-induced ulcer in rats.Indian journal of pharmaceutical sciences, 73(6), 682.
14. Mukherjee, P. K., Rai, S., Bhattacharyya, S., Kumar Debnath, P., Biswas, T. K., Jana, U., … & Paul, P. K. (2006). Clinical study of Triphala. A well known phytomedicine from India.Iranian journal of pharmacology and therapeutics, 5(1), 51-0.
15. Rayudu, V., &Raju, A. B. (2014). Effect of Triphala on dextran sulphate sodium-induced colitis in rats.Ayu, 35(3), 333.
16. Gurjar, S., Pal, A., & Kapur, S. (2012). Triphala and Its Constituents Ameliorate Visceral Adiposity From a High-fat Diet in Mice With Diet-induced Obesity.Alternative Therapies in Health & Medicine, 18(6).
17. Kamali, S. H., Khalaj, A. R., Hasani-Ranjbar, S., Esfehani, M. M., Kamalinejad, M., Soheil, O., &Kamali, S. A. (2012). Efficacy of ‘Itrifal Saghir’, a combination of three medicinal plants in the treatment of obesity; A randomized controlled trial.DARU Journal of Pharmaceutical Sciences, 20(1), 33.
18. Rajan, S. S., & Antony, S. (2008). Hypoglycemic effect of Triphala on selected non insulin dependent diabetes mellitus subjects.Ancient science of life, 27(3), 45.
19. Yang, M. H., Vasquez, Y., Ali, Z., Khan, I. A., & Khan, S. I. (2013). Constituents from Terminalia species increase PPARα and PPARγ levels and stimulate glucose uptake without enhancing adipocyte differentiation.Journal of Ethnopharmacology, 149(2), 490-498.
20. Baliga, M. S. (2010). Triphala, Ayurvedic formulation for treating and preventing cancer: a review. The Journal of Alternative and Complementary Medicine, 16(12), 1301-1308.
21. Saravanan, S., Srikumar, R., Manikandan, S., Parthasarathy, N. J., & Devi, R. S. (2007). Hypolipidemic effect of triphala in experimentally induced hypercholesteremic rats. Yakugaku Zasshi, 127(2), 385-388.
22. Kalaiselvan, S., & Rasool, M. (2015). Triphala exhibits anti-arthritic effect by ameliorating bone and cartilage degradation in adjuvant-induced arthritic rats. Immunological investigations, 44(4), 411-426.
23. Munshi, R., Bhalerao, S., Rathi, P., Kuber, V. V., Nipanikar, S. U., & Kadbhane, K. P. (2011). An open-label, prospective clinical study to evaluate the efficacy and safety of TLPL/AY/01/2008 in the management of functional constipation. Journal of Ayurveda and integrative medicine, 2(3), 144.
24. Rajan, S. S., & Antony, S. (2008). Hypoglycemic effect of triphala on selected non insulin dependent diabetes mellitus subjects. Ancient science of life, 27(3), 45.